Dan C. Mihăilescu semnalează, în cadrul emisiunii sale de la PRO TV, „Omul care aduce cartea", apariţia cărţii Sfântului Nicolae Velimirovici Prin fereastra temniţei.
Crăciunul pe înţelesul copiilor
Nu în fraze complicate - ci în versuri simple şi ritmate, care ajung mai uşor la sufletul copilului şi care caută să dăruiască neatinsă poezia Crăciunului. Nu în desene naive, ci în imagini de inspiraţie bizantină, care respiră nobleţea şi profunzimea icoanelor. O carte care vorbeşte despre Taină oricărui copil.
Troparul Naşterii Domnului
Naşterea ta, Hristoase Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii Lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la Stea s-au învăţat, să se închine ţie Soarelui dreptăţii, şi să cunoască pre tine, Răsăritul cel de sus. Doamne, slavă ţie.
Editura Predania a participat, în perioada 3-9 septembrie 2007, la „Săptămâna cărţii ortodoxe", organizată la Varna, în Bulgaria, de către Mitropolia Varnei, cu binecuvântarea şi participarea Mitropolitului Chiril al Varnei şi Veliko-Preslavei.
Această carte este o culegere de scrisori compuse de Sfântul Nicolae pe când era închis în lagărul German de la Dachau. Titlul pare să sublinieze faptul trist al întemniţării episcopului ortodox. Dar cum ar putea fi întemniţat un om liber ajuns, printr'o asemenea măsură a credinţei, nădejdii şi dragostei, la asemănarea cu Făcătorul cerului şi al pământului? Merită precizat aici că titlul original al lucrării este „Cuvinte către poporul Sârb prin fereastra temniţei." Într'adevăr, nu soarta sa şi-o plânge Sfântul Nicolae în aceste pagini, ci soarta naţiunii Sârbe, şi, o dată cu aceasta, soarta tuturor naţiunilor care, precum cea Sârbă, şi-au trădat vocaţia Creştină. Din acest punct de vedere, cartea ar fi putut avea foarte bine ca subtitlu: „Scrisori către o naţiune apostată." Sau, poate şi mai bine, „Despre sensul Creştin al istoriei." Cele 82 de „epistole" analizează decăderea omului contemporan şi pricinile care au dus la aceasta. Cuvintele cărţii au fost zugrăvite de către prefaţatorul primei ediţii Sârbeşti, Episcopul Lavrentie, ca „plângerile unui nou Proroc Ieremia al Sârbilor pe ruinele evlaviei şi cinstirii tradiţionale
a poporului său", laolaltă cu îndemnurile sale către copiii duhovniceşti ai Sfântului avva de a se lecui şi a se mântui de „ciuma albă", aşa cum numea Sfântul Nicolae cultura atee contemporană.