Predania - Bucuresti


S-amintă Hristolu! – Cârtici di Cârciunu

25 Decembrie 2012

Cartea cuprinde transpunerea în aromână realizată de Maria Pariza a unei poezii scrisă de Sfântul Nicolae Velimirovici despre sărbătoarea Naşterii Domnului.



Librăria-Cafenea-Galerie “Predania” și-a deschis porțile. Pentru prieteni.

20 Decembrie 2012

Se apropie Crăciunul şi noi suntem pe cale să terminăm de aşezat cărţile în rafturi și de scuturat pledurile de pe lavițe. Încăperile încep să ia în sfârșit forma celor prin care ne-am plimbat de atâtea ori doar în gând. Şi dacă lansarea oficială se va petrece undeva în prima jumătate a lunii ianuarie 2013, nu trebuie să aşteptaţi până atunci ca să ne treceţi pragul.

Dacă ne sunteţi prieteni sau pur şi simplu curioşi să vedeţi ce am pus la cale pe Vulturilor 8 şi nu vă deranjează mici detalii și stângăcii de început, vă aşteptăm oricând în vizită. Nu avem încă sigla în poartă, covoraşul la intrare și cuierul în tindă, dar o cafea bună, o carte de răsfoit și niște oameni dornici să vă întâmpine cum se cuvine veți găsi negreșit. Poarta ne e deschisă de luni până sâmbătă între orele 10.00 - 22.00, iar duminica mai bine ne sunați înainte.

Adresa: Str. vulturilor nr. 8 / sector 3 / zona Hala Traian

Persoane de contact:
Maria Georgescu / Omul cu informațiile / Tel: 0746116813
Iulia Macavei / Gazdă cafenea / Tel: 0721656007

Librăria Predania depăşeşte cadrul unui simplu magazin de carte religioasă. Este, dincolo de text, un pretext: un loc de întâlnire între oameni şi cărţi, oameni şi oameni, cărţi şi cărţi. Cărţi vechi, scorojite, răsfoite de nişte degete demult apuse şi cărţi noi, în care mâna omului n-a pus niciodată piciorul. Căni de ceai ori cafea pentru deschiderea papilelor artistic-gustative. Filme, pânze, tesături, încrustări. Oameni care să dea sens. Cuvinte. Tăceri. Adulmecări.

Rostul Librăriei este de a crea întâlnirea. Întâlnirea cu cartea din raftul bibliotecii, al librăriei, al anticariatului. Întâlnirea cu un prieten, ca să îi spui despre o carte care a schimbat ceva în viaţa ta. Întâlniri în cadrul lansărilor de carte. Întâlniri pe teme arzătoare pentru noi, deopotrivă cetăţeni ai lumii şi trup al Bisericii. Întâlniri pentru grupuri de discuţie şi de studiu cu un spectru tematic larg, de la politică, probleme sociale, la istorie veche şi contemporană, literatură, artă, la studii biblice, patristice, la muzică psaltică, iconografie. Întâlniri la filme, la expoziţii de icoane sau fotografie, la vernisaje de artă. Întâlniri la concerte de muzică autentică, bisericească, populară şi clasică. Întâlniri cu cei mici la ora de povestiri, la care să le citim istorii potrivite înţelegerii vârstei lor despre înţelepciunea lui Dumnezeu şi faptele minunate ale sfinţilor. Aceste întâlniri intenţionează să devină o interfaţă creştină de dezbatere şi discuţie în care creştini din diferite comunităţi bisericeşti să găsească şi să ajungă să recunoască o bază comună de acţiune şi de înţelegere eclezială a vieţii.

O altă intenţie de principiu a acestui demers este cultivarea discernământului în faţa agresiunii de oferte - de consum, de cultură - la care este expus creştinul contemporan. De cele mai multe ori, inflaţia de oferte este lipsită de criterii valabile de alegere şi omul se vede rătăcit într-o mare de produse şi de informaţii. Noi ne propunem să vă oferim cărţi de referinţă, reprezentative, valoroase din toate domeniile culturii bisericeşti şi laice, din spaţiul românesc, balcanic şi european.

 



Cârticea di Cârciunu ti cilimeańi

13 Decembrie 2012

Mâni iasi di la stampâ Cârticea di Cârciunu ti cilimeańi. 15 frândzâ cu caduri vecl'i şi chindiseri armâneşţâ, giocuri, pirmithi, colindi, muabeţ, angucitori, şicăi şi poezii ti ficiuriţ. Ma s-u vreţ, anyrâpsiţ-nâ ti ea la georgiana.c.vlahbei@gmail.com i pi facebook!

Cârciunu cu harauâ la tuţ, ńiţ ş-mări!

***

Mâine iese de la tipar Cărticica de Crăciun pentru copilaşi. 15 pagini de grafică aromânescă smile emoticon cu fotografii vechi şi motive aromâneşti, jocuri, poveşti, colinde, dialoguri, ghicitori, glume şi poezii pentru cei mici. Puteţi comanda broşura la adresa de e-mail georgiana.c.vlahbei@gmail.com sau prin facebook!

Crăciun cu bucurie tuturor, mici şi mari!

 



Proiect Avdhela participă la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus

20 Noiembrie 2012

Proiectul Avdhela va fi prezent cu un stand pe toată perioada Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, Romexpo 21- 25 nov. 2012, iar de joi până duminică vom prezenta în fiecare zi public câteva dintre lucrările recent apărute din domeniul culturii romanității balcanice.
Participare susținută de Radio România, Radio România Constanța.

Joi, 22 noiembrie, 18.30 - 19.00
Spatiul de evenimente - nivelul 7.70
Lansarea volumului: "Din viaţa zbuciumată a aromânilor" (îngrijită de Maria Pariza), Editura Predania Autor Iotta Naum
Prezintă: Enache Tuşa

Vineri, 23 noiembrie, 16.00 - 17.00
Spatiul de evenimente - nivelul 7.70
"Aromâni Meglenoromâni Istroromâni - Aspecte identitare şi culturale", coord. Adina Berciu - Drăghicescu, Editura Universităţii din Bucureşti
Prezintă: Adina Berciu-Drăghicescu

Duminica, 25 noiembrie, 12.30 - 13.00
Lansarea volumului: "Tâlcuire la Tatăl Nostru" - Sf. Nicolae Velimirovici
Prezintă: George Vrana

 

traducere/
Ilarion Dascălul şi Grigorie Dascălul
redactor/ Monahul Maxim
layout/ Atelierul de grafică

anul apariţiei/ 2012

format/ 17x24,5 cm
copertă/ carton caşerat
hârtie/ offset 70gmp
număr de pagini/ 464
ISBN/ 978-606-8195-21-6
preţ/ 45 lei

 



Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie de Nazianz, Cuvinte puţine oarecare din ceale multe, carte apărută în carul colecției „Izvoarele Orthodoxiei”

15 Octombrie 2012

Cartea de faţă, intitulată modest Cuvinte puţine oarecare din ceale multe, ale celor întru sfinţi părinţilor noştri Vasilie celui Mare şi Grigorie Cuvântătoriului de Dumnezeu, a fost alcătuită de Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ungrovlahiei (1765-1834), ca o anthologie a prieteniei celor doi mari Sfinţi Părinţi ai veacului al patrulea, precum mărturiseşte tipograful Pafnutie în prefaţa intitulată „Cătră cititoriul": „Mitropolitul Grigorie, fiindcă marele Vasilie au fost ca un suflet în dooă trupuri cu Bogoslovul Grigorie, tălmăcind câteva Cuvinte, Epistolii, Stihuri de ale Bogoslovului Grigorie, le-au unit cu ale marelui Vasilie, ca să se cunoască că precum în viiaţă au fost iubiţi şi uniţi, aşa şi în Cartea aceasta să fie uniţi". Grigorie Dascălul (proslăvit între sfinţi în anul 2006), este unul dintre vestiţii traducători ai scrierilor patristice din obştea Stareţului Paisie de la Neamţ. Numele lui Grigorie este legat de un alt mare traducător nemţean, Gherontie, care i-a fost şi duhovnic, şi cu care a tradus mai multe scrieri patristice. După moartea duhovnicului şi împreună-truditorului său, Grigorie, ajuns Mitropolit al Ungrovlahiei (1823-1834), va continua nevoinţa tălmăcirii şi tipăririi scrierilor patristice, reuşind să tipărească şi câteva manuscrise ale altor traducători nemţeni. Anthologia Mitropolitului Grigorie, publicată în 1826 la Bucureşti, la trei ani după urcarea sa în scaunul Ungrovlahiei, nu este însă nici mică şi nici neînsemnată în ce priveşte conţinutul. În cele 379 de pagini format mare (21x30,5 cm), ea adună câteva dintre cele mai reprezentative scrieri ale Sfântului Vasilie: cele nouă „Omilii la Exaimeron", împreună cu cele două omilii „Despre Facerea Omului" şi cea „Despre Rai"; două lucrări ascetice, „Aşăzământuri călugăreşti" şi
„Epistola către Hilon"; apoi încă optsprezece Omilii dintre cele mai cunoscute; la care se adaugă şase Omilii, optsprezece Epistole şi opt Poeme ale Sfântului Grigorie al Nazianzului. Cu excepţia „Omiliilor la Exaimeron", a celor două omilii „Despre Facerea Omului" şi a celei „Despre Rai" (pe care doar le-a diorthosit), toate scrierile sânt traduse de Mitropolitul Grigorie Dascălul.

redactoru/ Yioryi Vrana
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac

anlu a alinciril'ei/ 2012

formatu/ 14,5x20,5 cm
câpachea/ carton 280gmp
carti/ offset 80gmp
numiru di frândzi/ 258
ISBN/ 978-606-8195-23-0
pâhalu/ 18 lei

 



Nuși Tulliu, Poezii, carte apărută în carul colecției „AVDHELA”

9 Septembrie 2012

Nuși Tulliu si-amintă tu 23-li di Aprilu 1872, tu avdzâta Avdhelâ, ţi adzâ si-aflâ tu Grâţie, ș-muri București, tu 8-li di Aprilu 1941. Fu poetu, prozatoru și publicistu di limbâ armâneascâ și româneascâ. Protili studii li-adarâ Cl'isurâ, tu Machidunie, iara liceulu lu-adarâ Bituli. București u-adarâ Universitatea (Facultatea di Literi). Si scrie ș-la Facultatea di Dreptu, ama nu apruftuseaști s-li bitiseascâ studiili giuridiți. Dreptulu lu spudhâxeaști mași doi ańi. Tu anlu 1905 easti pitricutu Leipzig, ta s-lu ndreagâ doctoratlu tu isturie. Di-anda eara studentu, fu profesoru la Yimnaziulu românescu di Ianina (Ipiru). Di-tu anlu 1929 și pânâ iși tu pensie (1937) fu profesoru București, tu Rumânie. Anamisa di ańil'i 1908-1912 fu inspectoru ti sculiili româneşti di-tu Machidunie. Tu anlu 1894 easi tu miydani cu protili nyrâpseri (articoli), ţi suntu tipusiti tu Peninsula Balcanică. Dupâ debutu u-aflămu ipuyrafia alu Tulliu tu ma multi rivisiti şi ifimiridz românești şi armâneşti: Albumul macedo-român, Cele trei Crişuri, Conservatorul, Dunărea, Flamura, Graiu bun, Lilicea Pindului, Ordinea, Propilee literare, Românul de la Pind, Răsăritul, Timpul nou, Ţara noastră, Universul etc.

Poezia alu Tulliu ari prota unâ simasie trâ noi Armâńil'i, macâ u bâgămu tu ziya isturiil'ei ca unu documentu di suflitu armânescu ș-memorie a Armânamil'ei. Aestâ simasie scoati tu padi axia „localâ" cumu u-acl'imă Tache Papahagi, ațea axie ți zburaști maxusu trâ noi Armâńil'i. Ama easti unâ mari alathusi s-pistipsimu câ poezia alu Tulliu ari mași unâ axie localâ! Aestâ poezie ari și unâ axie balcanicâ, câ țe realitatea armâneascâ easti și unâ realitati balcanicâ, ama ari și-unâ axie ti romanitati, câ țe easti nyrâpsitâ tu unâ limbâ romanicâ. Poezia alu Tulliu, ți ari di-alithea unâ aopsi armâneascâ, balcanicâ ș-romanicâ ari și-unâ axie universalâ, acși cumu va apudixescu ma-nclo. Trâ Armâńi, dzâțeamu iuva ma-ndzeanâ câ poezia alu Tulliu easti unu documentu di suflitu armânescu, ama easti și memorie, memorie sândzinatâ ti unu populu ncruțil'eatu tu isturie șiaguditu di tuti părțâli. Yioryi Vrana

 

 



„Mâńi hrisusiti. Cultura aromână între tradiţie şi contemporaneitate”

20 August 2012

„Mâńi hrisusiti. Cultura aromână între tradiţie şi contemporaneitate" este cel mai recent proiect demarat de Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne (susţinut de Asociaţia „Aşezămintele Sfântului Mare Mucenic Mina" şi Predania). Derulat pe perioada august-noiembrie 2012, proiectul are în vederea oferirea unor răspunsuri la problema supravieţuirii şi perpetuării unor elemente de cultură materială tradiţională aromânească în contextul actual.
Ateliere educative în depozitele muzeelor
Comunitatea de aromâni ajunsă în România în primele decenii ale secolului XX pe calea strămutării din localităţile de origine din Balcani (Albania, Grecia, Bulgaria) păstrează până azi o valoroasă recuzită tradiţională casnică, în special în domeniul textilelor. Până în anii '60, meşteşugurile aromâneşti erau încă practicate pentru mare parte a populaţiei de aromâni stabilită în mediul rural. Din anii '80 însă se mai înregistrează foarte puţine tentative de a revigora meşteşugurile casnice şi în special industria textilă gospodărească. Scărmănatul, dăracitul, torsul manual, vopsitul vegetal, urzitul, ţesutul par azi desprinse din poveştile bunicilor...
În luna septembrie a acestui an trei tineri aromâni, membri ai Proiectului Avdhela au luat parte la ateliere interactive de cultură materială în trei muzee de artă populară din ţară: Constanţa, Tulcea şi Slobozia, unde au avut ocazia să studieze în amănunt colecţiile aromâneşti din depozite sub îndrumarea unor muzeografi, conservatori şi restauratori. S-au făcut vizite în câteva localităţi din Dobrogea unde se mai practică izolat prelucrarea lânii. Cunoştinţele şi materialele acumulate vor da rezultate în noiembrie, când se va pregăti un eveniment pe două zile la metroul bucureştean.
Intervenţia artistică- o modalitate de a semnala necesitatea conservării unor tradiţii pe cale de a fi uitate
„Mâńi hrisusiti/ mâini iscusite" este în acelaşi timp un demers de atragere a atenţiei asupra disoluţiei meşteşugurilor şi preocupărilor din zona industriei textile tradiţionale aromâneşti din România. Prin ceea ce se va constitui a fi "primul happening aromânesc", proiectul aduce în prim plan confruntarea dintre nou şi vechi în cultura aromână. Într-un context nonconvenţional, la staţia de metrou Universitate din Bucureşti, timp 2 zile: marţi şi miercuri, 13 şi 14 noiembrie între orele 12.00 şi 17.00 se va anima un setting tradiţional aromânesc cu „actori" şi obiecte ce ţin de îndeletnicirile casnice. „Happeningul" are ca miză provocarea de răspunsuri la nevoile contemporane de redefinire a aromânilor şi sugerează soluţii de perpetuare a unor elemente tradiţionale în cadrul actual.
Proiectul realizat de Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne este finanţat prin programul AFCN şi se derulează în Bucureşti, judeţele: Ialomiţa, Constanţa şi Tulcea, în parteneriat cu: Muzeul De Etnografie Tulcea, Secţia Etnografie Slobozia de la Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul de Artă Populară Constanţa, Muzeul Ţăranului Român, Asociaţia InterAxe şi Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Interculturală Anthropoesis.
www.manihrisusiti.wordpress.com



"Pâzarea" Internaţionalâ di Cărţâ Gaudeamus (Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus) di Custanţa

10 August 2012

Marţâ, 14li di Avgustu andreapsimu evenimentu la "Pâzarea" Internaţionalâ di Cărţâ Gaudeamus (Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus) di Custanţa, di-adunu cu Radio România Constanţa. Dinintea a Radio Vacanţa-Mamaia, v-aștiptămu cu noauâli cărţâ ascoasi tu proiectu (Nuşi Tulliu, Nicola Velimirovici), cu nalili proiecti ti cari lucrămu, cu unâ proiecţii di materiali video di pi-tu Balcanu (Enache Tuşa) ş-cu unâ cohi cu lucri armâneşţâ.

traducere/
Ionuţ și Sladjana Gurgu
redactor/ Anca Stanciu
layout/ Dennis Popescu
dtp/ Remus Brihac

anul apariţiei/ 2012

format/ 11,5x20 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 80gmp
număr de pagini/ 138
ISBN/ 978-606-8195
preţ/ 15 lei

 



Arsenie Monahul, Între Dumnezeu şi Rock`n` Roll, carte apărută în cadrul colecției „Martor”

10 Iunie 2012

Ce-i muzica? O trăire a sufletului? O creaţie artistică? Un mod de viaţă? Asta-i prima întrebare pe care-o ridicăm înainte de-a începe povestea lungă şi dramatică a Rock'n'roll-ului. Căci numai răspunsul la întrebarea asta ne va da cheia înţelegerii neobişnuitulului experiment spiritual numit Rock'n'roll. Fără îndoială, muzica este trăire. Şi una din cele mai fine trăiri ţâşnite din sufletul omenesc. Ne gândim, spunând acestea, atât la procesul de creaţie al compozitorilor, cât şi la receptarea muzicii de către ascultători. Muzica vine din adâncurile fiinţei omeneşti şi se întoarce în ele. [...] Un lucru este sigur. În faţa muzicii, nu putem rămâne indiferenţi. Nimeni nu poate spune vreodată despre vreo creaţie muzicală că ar fi neutră din punct de vedere al emoţiilor transmise. Căci orice melodie aduce cu sine lumea spirituală a creatorului ei, mişcările lăuntrice ale cugetului său şi trăirile inimii sale. Şi iată cum muzica ajunge să modeleze duhul unui întreg popor. Cu toţii sântem muzica pe care-o ascultăm: îi respirăm duhul, tindem către idealurile pe care ni le oferă şi vibrăm la trăirile ascunse în ea. Dar o muzică născută pe alte meleaguri, nu aduce ea ceva străin cu sine? De bună seamă, căci nu vine singură, ci poartă ca-ntr'un căuş întreaga-i cultură de provenienţă, asemenea şi ritmurile sufleteşti ale creatorilor ei. Cu toţii ştim că muzica naţională este o importantă caracteristică a identităţii fiecărui popor. Să nu uităm, aşadar, că unul din cei mai mari poeţi Sârbi ai secolului XX, Momcilo Nastasievici, vorbea despre însemnătatea muzicii ca despre un stâlp de temelie al identităţii naţionale şi, în eseurile sale, descoperea existenţa „melodicităţii materne." Muzica la care-ţi saltă inima, aceea-i patria ta. Şi inima generaţiilor noastre de astăzi la ce muzică saltă acum? /Boşko Obradovici/

redactor/ Cezar Bălășoiu
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac

anul apariţiei/ 2012

format/ 14,5x20,5 cm
ediție electronică
număr de pagini/ 106
ISBN/ 978-606-8195-25-4

 



Dan Botta, Românii, poporul tradiției imperiale, carte apărută în cadrul colecției „Neamul Românesc”

5 Iunie 2012

Ceea ce m-a impresionat mai mult la Dan Botta, n-a fost nici extrem de serioasa lui cultură clasică, pe care n-am mai întâlnit-o la nici un om din generația mea. Numai el citise în textul original pe Platon, pe Plotin și frecventase îndelung tragicii și istoricii greci în texte, pe Virgiliu, pe Catul, pe Augustin, pe Villon sau pe Dante. Nu mă impresiona, spun, erudiția lui strălucită, făcută nu din lucruri învățate, ci din prietenia din toate zilele cu aștrii, nici felul în care frecvetarea cotinuă a izvoarelor dădea convorbirii cu el bogăția și rezonanța pe care nu le-au avut convorbirile cu cei ce trăiesc în tovărășia izvoarelor de a doua mână. Nu mă impresiona nici vecinica lui tovărășie cu dicționarele de rădăcini greco-romane, care dădea covorbirilor cu el un miez pe care nu-l găseai la nimeni altul din oamenii generației mele; ceea ce mă impresiona la el era unitatea de expresie în care-și construise ființa, stilul vieții. /Mircea Vulcănescu/

redactor/ Maria Pariza
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac, Anna Ciepiela

anul apariției/ 2012

format/ 14,5x20,5 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 80gmp
număr de pagini/ 208
ISBN/ 978-606-8195-26-1
preț/ 20 ron



Iotta Naum, Din viaţa zbuciumată a aromânilor, carte publicată în carul colecției „AVDHELA”

30 Mai 2012

Din viaţa zbuciumată a aromânilor reprezintă singura creaţie în limba română a autorului Iotta Naum Iotta. Reunite sub acest titlu generic, pe care autorul a dorit să-l lase lucrării sale, cele două părţi ale cărții sunt distincte ca gen literar: Amintiri și o povestire istorică, Din viaţa zbuciumată a aromânilor în timpul satrapului Ali Pașa Tepelen. Partea consistentă a scrierii o constituie însă Amintirile autorului, consemnări autobiografice, care încep cu secvenţe „din frageda copilărie", trăită între Sel'ia și Veria, și se opresc în 1921, când autorul se stabilește definitiv în România, la Râmnicu Vâlcea, după îndelungate peregrinări. Este vorba de peregrinările elevului care a urmat școli românești, între locurile natale, Bitolia și București, apoi ale profesorului, între România și Salonic. Cel de-al doilea text, povestirea Din viaţa zbuciumată a aromânilor în timpul satrapului Ali Pașa Tepelen, cumulează o serie de episoade despre exodul aromânilor din Pind în timpul acestei dominaţii și despre noile așezări întemeiate de aceste fâlcări de celnici, în alte zone ale Munţilor Balcani.

 

redactor/ Remus Brihac
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac,
Anna Ciepiela

anul apariției/ 2012

format/ 14,5x20,5 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 80gmp
număr de pagini/ 440
ISBN/ 978-606-8195-28-5
preț/ 40 ron



Victor Papacostea, Mihail Regleanu, Documentele redeşteptării macedoromâne, carte apărută în carul colecției „AVDHELA”

10 Mai 2012

Lucrarea Documentele redeșteptării macedoromâne a fost elaborată de Victor Papacostea împreună cu Mihail Regleanu, un vechi și devotat colaborator, ca o îndatorire de serviciu, în cadrul Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, transcrierea documentelor fiind încheiată în 1943. Îndată după război, revista „Balcania" anunţa iminenta ei apariţie. Desfiinţarea intempestivă, de către regimul comunist, a Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, din ordinul lui I. V. Stalin, a atras însă după sine întreruperea, în 1948, a activităţii Editurii Institutului, sistarea apariţiei tuturor publicaţiilor lui, urmată de topirea zaţurilor tomului IX/1946 al „Balcaniei", din care s-au păstrat numai două exemplare în pagini. Culegerea Documentele redeșteptării macedoromâne constituia rodul preocupărilor lui Victor Papacostea în sensul așezării istoriei aromânilor pe baze strict știinţifice, expresia străduinței sale de a construi reprezentarea trecutului lor numai cu ajutorul izvoarelor scrise sau nescrise, examinate critic și interpretate raţional, fără altă finalitate decât cunoașterea adevărului. Promovarea principiilor știinţifice în cercetarea istoriei aromânilor l-a preocupat pe Victor Papacostea de la începuturile activităţii lui în acest domeniu. Amintim că el a întemeiat și condus, în tinereţe, împreună cu Tache Papahagi, apoi cu George Murnu și Theodor Capidan, „Revista aromânească" - devenită „Revista Macedoromână" -, prima publicaţie de caracter riguros știinţific consacrată cercetării interdisciplinare a aromânilor. Ediţia de faţă a lucrării pregătite pentru tipar de Victor Papacostea și Mihail Regleanu în urmă cu șapte decenii apare astăzi, la o jumătate de veac de la decesul ilustrului balcanolog aromân.

 



Pagini Vii de Cultură Aromână

20 Aprilie 2012

Proiectul Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne (susţinut de Asociaţia Aşezămintele Sfântului Mare Mucenic Mina şi Editura Predania) şi Radio România Constanţa vor oferi publicului constănţean în perioada 26-29 aprilie o serie de manifestări culturale de marcă, cu invitaţi de renume din cultura aromână şi momente inedite.

Cu prilejul lansării în Constanţa a primei biblioteci virtuale a culturii aromâne, www.proiectavdhela.ro, timp de 4 zile se va derula un amplu eveniment denumit „Pagini Vii de Cultură Aromână", un eveniment ce va aduce împreună comunitatea de aromâni din Dobrogea, precum şi pe toţi cei interesaţi de valorile acestei culturi. Sub titlul "Paginile Vii ale Culturii Aromâne" stă un concept ce doreşte să pună accentul pe dinamismul actual şi capacitatea vie de a produce sens a culturii aromâne, o cultură departe de a se stinge. El va fi ilustrat de momente şi elemente de cultură ce ţin atât de străvechime, cât şi de cele mai noi expresii ale spiritului aromânesc creator. Evenimentul îşi doreşte, aşadar, să reunească pagini de viaţă aromânească trecută şi prezentă, din care să se perpetueze paginii de viitor.

Evenimentul va include un program variat. Deschiderea va avea loc la Ceainăria Cărtureşti din City Park Mall, joi, 26 aprilie de ora 19.00 cu proiecţia trailerului unui film documentar în lucru şi un concert extraordinar de muzică polifonică aromânească al grupului de aromâni fârşeroţi din Cogealac. Manifestările vor continua vineri, 27 aprilie cu ateliere interactive de cultură aromână în licee şi facultăţi din Constanţa, o expoziţie de pictură cu artişti aromâni de la ora 14.00 la Sala „Ion Nicodim" a Pavilionului Expoziţional Constanţa, urmând ca sâmbătă 28 aprilie, începând cu ora 11.00 să se desfăşoare prezentări de lucrări şi publicaţii, proiecţii de filme documentare la Sala „Remus Opreanu" a Prefecturii Constanţa şi lansări de carte la Librăria „Prăvălia cu Cărţi", în a doua parte a zilei. În prima parte a programului se vor oferi premii pentru activitatea din domeniul culturii aromîne personalităţilor de renume de origine aromână în cadrul Galei Radio România Constanţa, Ediţia a V-a. Pentru ultima zi, duminică, 29 aprilie, la Restaurantul „Zorile" au fost pregătite programele artistice ale ansamblurilor folclorice şi interpeţilor aromâni consacraţi cu cântec şi dans, expoziţie de obiecte de colecţie şi costume vechi aromâneşti, precum şi cel mai amplu târg de artă culinară aromânească.

Intrarea este liberă pe tot parcursul manifestărilor.

 

Traducere/ Yioryi Vrana
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac

anul apariţiei/ 2012

format/ 11,5x20 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 80gmp
număr de pagini/ 36
ISBN/ 978-606-8195-03-2
preţ/ 10 ron



Sfântul Nicolae Velimirovici, Exiyisiri la Tatălu a Nostru – aromână/română, carte apărută în carul colecției „AVDHELA”

1 Aprilie 2012

Cathiunu Criştinu lu dzâţi dipriunâ Tatălu a nostru, ama câţ di noi ľi-aduchimu di-alithea putearea şi simasiili siminati di Hristolu Işişi, tu-aestâ Pâlâcârie Amirâreascâ. Ayiulu Nicola Velimirovici nâ dhurusi lumbrusita Exiyisiri la Tatălu a nostru, ţi nu easti maşi exiyisiri, ama easti şi unâ analtâ poezie doxoloyicâ, unâ apoloyie ti ayisiri, ti ayisirea alu Dumnidză ş-ti ayisirea a noastrâ. Tu Exiyisiri la Tatălu a nostru aflămu şi doxa alu Dumnidză şi haua tâpińiusiriľei, aflămu şi nai ma analta teoloyie şi nai ma aleapta poezie. Psâńi dipu avurâ harea s-ľi-adarâ unâ teoloyia şi poezia. Ayiulu Nicola Velimirovici easti unu teoloyu - poetu şi unu poetu - teoloyu, unu teoloyu ţi li ufilisi hâlăţľi a poeziiľei, ti doxa alu Dumnidzâ şi unu poetu ţi adră di poezie, di-alithea loγotehńie, artâ a Loyoslui/ artâ a Zborlui, ti duxâsirea alu Dumnidză Tatâ.

 



“Conservarea şi promovarea tradiţiilor de cântec ale aromânilor fârşeroţi din Dobrogea” finanţat prin AFCN

1 Aprilie 2012

Proiectul este o iniţiativă susţinută împreună cu ViraFilms pentru conservarea şi promovarea tradiţiilor de cântec aromânesc polifonic din Dobrogea, cântec prezent doar izolat în comunităţile de aromâni fârşeroţi din localităţile Mihail Kogălniceanu şi Cogealac (Constanţa). Îmbinând activităţi de producţie de film cu activităţi educaţionale cu un impact real aşteptat asupra publicului aromân dar şi român deopotrivă, proiectul îşi constituie o primă miză valorificarea patrimoniului de cântece aromâneşti de tip polifonic din România, patrimoniu aflat în prag de dispariţie sau uitare. Pe de altă parte, proiectul îşi propune educarea publicului tânăr aromân în ceea ce priveşte formele străvechi de cântec aromânesc - marcă identitară şi de referinţă care dă substanţă şi coerenţă identităţii aromânilor dintotdeauna. Atât documentarul, care va ilustra situaţia actuală a tradiţiilor de cântec aromâneşti, călătoriile şi poveştile de viaţă ale interpreţilor acestei muzici, cât şi CD-ul, precum şi toate materialele audio, video, foto rezultate în urma proiectului vor fi puse la dispoziţia comunităţilor aromâneşti din Dobrogea. Aceste materiale vor fi difuzate în centrele de cultură relevante pentru acestea, astfel încăt să se asigure nu numai o păstrare a acestor ultime elemente de specific tradiţional aromânesc încă în viaţă, dar să se şi creeze o bază, un punct de pornire pentru iniţiative şi politici locale proprii ale comunităţilor implicate. Parteneri în proiect: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Radio România Constanţa, Fundaţia Culturală "Muşeata Armână".

redactor/ Remus Brihac
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac

anul apariţiei/ 2012

format/ 14,5x20,5 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 80gmp
număr de pagini/ 96
ISBN/ 978-606-8195-27-8



Ernest Bernea, Maramureșul, Țară Românească, apărută în carul colecției „Ernest Bernea”

15 Martie 2012

În contextul bogatei literaturi despre ţara Maramureşului, cartea lui Ernest Bernea, Maramureşul, ţară românească, are un profil unic. Lucrarea este o mărturie profundă şi personală despre originea neamului nostru, despre evoluţia lui istorică în adevăratele hotare româneşti, despre credinţa noastră strămoşească, despre firea nealterată a românilor maramureşeni de odinioară, adevărate modele pentru generaţiile de astăzi. Bernea nu este interesat să pună la temelia cunoaşterii sale documente din arhive incomplete, ci caută să vadă totul cu ochii săi, să fie călător, musafir şi mărturisitor. Iată de ce paginile de faţă sunt pitoreşti, emoţionante şi pline de adevăr.

 

Traducere/ Yioryi Vrana
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac

anul apariţiei/ 2012

format/ 11,5x20 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 80gmp
număr de pagini/ 36
ISBN/ 978-606-8195-03-2
preţ/ 10 ron



Sfântul Nicolae Velimirovici, Exiyisiri la Tatălu a Nostru, carte apărută în cadrul colecției „AVDHELA”

1 Martie 2012

Cathiunu Criştinu lu dzâţi dipriunâ Tatălu a nostru, ama câţ di noi ľi-aduchimu di-alithea putearea şi simasiili siminati di Hristolu Işişi, tu-aestâ Pâlâcârie Amirâreascâ. Ayiulu Nicola Velimirovici nâ dhurusi lumbrusita Exiyisiri la Tatălu a nostru, ţi nu easti maşi exiyisiri, ama easti şi unâ analtâ poezie doxoloyicâ, unâ apoloyie ti ayisiri, ti ayisirea alu Dumnidză ş-ti ayisirea a noastrâ. Tu Exiyisiri la Tatălu a nostru aflămu şi doxa alu Dumnidză şi haua tâpińiusiriľei, aflămu şi nai ma analta teoloyie şi nai ma aleapta poezie. Psâńi dipu avurâ harea s-ľi-adarâ unâ teoloyia şi poezia. Ayiulu Nicola Velimirovici easti unu teoloyu - poetu şi unu poetu - teoloyu, unu teoloyu ţi li ufilisi hâlăţľi a poeziiľei, ti doxa alu Dumnidzâ şi unu poetu ţi adră di poezie, di-alithea loγotehńie, artâ a Loyoslui/ artâ a Zborlui, ti duxâsirea alu Dumnidză Tatâ.

 



În cadrul Proiectului Avdhela a fost organizată, pe 15 ianuarie 2012, seara „Iho pisti eti / Ecou peste vremuri – Eminescu şi lumea aromâneasc

16 Februarie 2012

Proiectul Avdhela - Biblioteca Culturii Aromâne a organizat, pe 15 ianuarie 2012, în cadrul Clubului Ţăranului Român din București, o seară de discuţii şi lecturi în amintirea poetului Mihai Eminescu şi a relaţiilor sale cu aromânii. Invitaţii serii au fost: Aura Piha, Şerban Tanaşoca, George Vrana. Ei au prezentat contexte şi momente ce l-au legat pe marele poet de cultura şi spiritualitatea aromânească a vremii sale, vorbind şi despre rolul său asupra liricii aromâneşti moderne. Discuţiile au fost alternate de citiri şi recitări ale poeziilor eminesciene transpuse în aromână. În semn de omagiu adus poetului, s-a urcat pe site-ul bibliotecii o antologie a articolelor cu temă aromânească din presa vremii semnate de acesta.



În cadrul proiectului Avdhela, a fost organizat evenimentul „Pâreasińi buni! Tradiţia Păresimilor la aromâni”, la Muzeul de Artă Populară

1 Februarie 2012

Obiceiul aromânesc din seara de Lăsat de Sec a fost reconstituit în cadrul evenimentului „Pâreasińi buni!", eveniment găzduit de Muzeul de Artă Populară din Constanţa şi organizat în parteneriat cu Asociaţia Europeană Interaxe şi cu sprijinul deosebit al Radio România Constanţa. Evenimentul a adus împreună în jur de 150 de membri ai comunităţii aromâne din Dobrogea, într-un mediu însufleţit de programe artistice ale ansamblurilor folclorice prezente. Pe lângă expunerea tradiţiilor aromâneşti de Lăsata Secului, evenimentul a fost punctat de momente de cântec şi dans ale interpreţilor locali şi ale ansamblurilor folclorice de copii şi tineri din Constanţa, Techirghiol şi Kogălniceanu. Cei prezenţi s-au putut delecta cu o expoziţie de bucate tradiţionale dintre cele mai variate.

`Eminescu şi lumea aromânească` - reportaj realizat de TVR1

21 Ianuarie 2012

Iho pisti chiro/ Ecou peste vremuri- "Eminescu şi lumea aromânească"- eveniment organizat de Proiect Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne în datat de 15 ian. 2012, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşi.
Invitaţi: Aura Piha, Nicolae Şerban Tanaşoca, George Vrana