traducere/
Isaac Dascălul
redactor/ Monahul Maxim
layout/ Atelierul de grafică
anul apariţiei/ 2015
format/ 17x24,5 cm
copertă/ carton caşerat
hârtie/ offset 70gmp
număr de pagini/ 376
ISBN/ 978-606-8195-37-7
preţ/ 35 lei
Textul tipărit aici este prima traducere integrală, rămasă inedită, a cunoscutei culegeri de Scrisori aparținând Stareților Varsanufie și Ioan din Gaza (sec. VI). Traducerea a fost făcută la Mănăstirea Neamț, în anul 1787, de către Isaac Dascălul, cunoscutul traducător din obștea Starețului Paisie, și a fost revizuită de către dascălul Ilarion, așa cum aflăm dintr o însemnare de la sfârșitul Manuscrisului BAR 3723.
"Tălmăcitus-a'au această sfântă și de suflet folositoare carte a Sfântului Varsanufie acum de nou din limba nostră cea rumânească, de oarecarele din cei prea mici și mai de pe urmă ucenici ai Starețului Paisie, și s'au privit de Dascalul Ilarion. Întru anii dela Hristos 1787, în Sfânta Mănăstire a Nemțului. Carea începându-să a se tălmăci din ziua dintâiu a lui Maiu, s'au sfârșit în luna lui Septemvrie, în 25, întru același an, ca să fie spre folosul cel de obște al neamului rumânesc."
Proiect Avdhela - Biblioteca Culturii Aromâne şi artistul vizual Otilia Canavra Măndescu vă invită cu bucurie marţi, 24 noiembrie, ora 19.00, la ISART Cultural Center, la vernisajul expoziţiei de fotogravură ‘'Basme aromâne''.
Veţi putea admira fotogravuri ilustrând scrieri din literatura aromână, folclorică şi cultă. Basmele ilustrate vor fi publicate în volum, cu sprijinul Editurii Predania.
Mulțumim tuturor celor care au contribuit prin sponsorizare la realizarea proiectului!
Vă aşteptăm cu drag!
Sponsori:Daniel Caramihai, Dumitru Inge, Nicolae Dușu, Cristian Fuduli, Naum Lefterie, Maronca Paris, Nicola Zardova, Cristea Ianca
apriduteari/
Matilda Caragiu, Hristu Cândroveanu
ilustratii/ Otilia Canavra Măndescu
redactoru/ Monica Szementhy
layout/ Factum Design
dtp/ Factum Design
anlu a alinciril'ei/ 2015
formatu/ 21 x 29,7 cm
câpachea/ carton 280gmp
carti/ 100 gmp
numiru di frândzi/ 40
ISBN/ 978-606-8195-40-7
pâhalu/ 60 lei
Literatura aromână şi literatura poporană a aromânilor din spaţiul românesc şi mai ales balcanic, în ciuda valorii etnografice şi a calităţii artistice, este foarte puţin ilustrată prin volume, astfel că cititorul de azi al acestei literaturi resimte o slăbire continuă a legăturii cu moştenirea scrisă a înaintaşilor. Astfel, continuând programul de readucere în memoria şi atenţia cititorului contemporan a acestor valori perene ale culturii populare aromâne, Proiectul Avdhela a dat tiparului un volum de basme, ilustrat grafic cu o serie de fotogravuri realizate în metal, într-o manieră originală şi deosebit de plăcută, de către Otilia Canavra Măndescu, atrist plastic. Dată fiind forma literară de sine stătătoare a acestor basme, dar şi frumusețea transpunerii lor în limba română, volumul Basme culese, basme alese oferă cititorilor o selecţie din frumoasele basme aromâne, având ca primă sursă culegerea lui Pericle Papahagi - Basme aromâne, Editura Academiei Române, București 1905. Pentru varianta în română au fost incluse selecțiile făcute de Matilda Caragiu și de Hristu Cândroveanu și apărute în Norocul și mintea, Editura Tineretului, București, 1968, respectiv Povești de la Miazăzi, Editura Ion Creangă, București, 1976. Volumul cuprinde 13 basme şi povestioare pline de tâlc şi de întâmplări, fie din viaţa de zi cu zi, fie din lumea ficţională, ce şi-au păstrat prospeţimea şi care îl conectează pe cititor, printr-o o lectură agreabilă, la o lume a sincerităţii şi a trăirii într-un mod de viaţă orientat spre adevăr şi cunoaştere. Se cuvine să mulțumim celor ce au contribuit la realizarea acestui proiect: Daniel Caramihai, Dumitru Inge, Nicolae Dușu, Cristian Fuduli, Naum Lefterie, Maronca Paris, Cristea Ianca, Nicola Zardova, Georgiana Vlahbei, Ioana Iancu, Ioana Ginara, Eleni Dafini Bacula, Daniel Alexandru Nancu.
Eara, ți nu ș-eara (încep basmele aromânilor). Eara 'nâ oarâ, 9-li di Brumar, Custanța, unâ expoziții di caduri aleapti, ca di-t pârâmithi ascoasi!
Proiect Avdhela - Biblioteca Culturii Aromâne şi artistul vizual Otilia Canavra Măndescu vă invită cu bucurie vineri, 9 octombrie, ora 17.00, la Muzeul de Artă Constanţa, Sala Alexandru Ciucurencu, la vernisajul expoziţiei de fotogravură ‘'Basme aromâne''.
Veţi putea admira fotogravuri ilustrând scrieri din literatura aromână, folclorică şi cultă. Basmele ilustrate vor fi publicate în volum, cu sprijinul Editurii Predania, în format clasic, digital şi audio.
Expozitia va fi deschisă timp de trei săptămâni.
Vă aşteptăm cu drag!
Pârâmith-ńi șteam/ Pârâmith aspuș/ Cât putui/ Ahânt v-arâș!
***
Otilia Canavra Măndescu este artist plastic și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A participat la diverse expoziții de grup în țară și în străinătate; expoziții personale în țară și în străinătate; laureată la concursuri naționale și internaționale.
www.canavrafineart.ro
traducere/
Ionuţ și Sladjana Gurgu
redactor/ Andrei Baciu
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Larisa Barbu
anul apariţiei/ 2015
format/ 14,5x20,5 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 80gmp
număr de pagini/ 216
ISBN/ 978-606-8195-38-4
preţ/ 15 lei
Continuând colecţia dedicată Sfântului Nicolae Velimirovici, cartea pe care o țineți acum în mână a fost alcătuită pe baza unei duble intenții. Anume, aceea de a așeza între aceleași două coperte un grup de texte care să mărturisească despre viața sfântului Sârb, pe de o parte, și despre esența gândirii sale theologice, pe de alta.
Cea dintâi categorie de scrieri zugrăvește, din unghiuri de vedere diferite (aparținând, de asemenea, altor figuri de înaltă - și vie - trăire ortodoxă), înflorirea harică a unui destin ce și-a urmat neșovăielnic vocația Dumnezeiască de călăuză a unui popor - și a unei omeniri întregi - aflat într'o tot mai cruntă înstrăinare de propriile Rosturi. Băiețandrul ce părea prea pirpiriu spre a fi primit la școală, tânărul care, vindecat de o gravă boală, își dedică viața trăirii monahale pentru Hristos și pentru aproapele, cărturarul genial, ce a ajuns să dețină, la sfârșitul vieții, nu mai puțin de cinci doctorate, oratorul și misionarul sclipitor, prizonierul de la Dachau ce nu a renunțat nici măcar pentru o clipă la statura sa Creștină - acestea toate sânt ipostaze ale celui numit Noul Sfânt Savva, cel mai mare sfânt al neamului Sârbesc.
Apărute, fragmentar, în varii ediții, nu întotdeauna traduse din original și niciodată adunate la un loc, cele patru sute de capete semnate de Sfântul Nicolae Velimirovici tratează despre patru teme fundamentale ale Creștinismului: despre dragoste și adevărata sa față, despre credință și esențialitatea păstrării neprihănite a predaniei ortodoxe, despre minuni și - paradoxal doar pentru cine are o certă înrudire cu orbirea sufletească - firescul, de fapt, al acestora, și, în fine, despre Sfânta Biserică.
Esența gândirii theologice, așa cum o numeam mai sus, a Sfântului Nicolae are, printre nenumărate altele, și meritul racordării ei neobosite și revelatoare la realitățile imediate ale veacului atât de sângeros în care eruditul autor și-a desfășurat activitatea. Iar dacă veacul este sângeros și nebun, atrage neobosit atenția sfântul, aceasta se întâmplă din pricina înstrăinării sale de Hristos. Așa se explică și faptul că, parcurgând scrierile acestui veritabil Ioan Gură-de-Aur al secolului douăzeci, ne aflăm tot timpul - neîndurător pentru unii, dulce reconfortant pentru alții - în plin sistem de referință scripturistic. Singurul care poate da seamă, fără rest, despre chipul părelnic al acestei lumi.
Andrei Baciu
Expoziţia de cruci `Roata lumii`, cu modele solare provenite din Laponia în Etiopia şi din Irlanda în Georgia a avut loc în data de 19 martie la Clubul Neamunit / Librăria Predania
`Roata Lumii`- Însemnări- Universul Credinţei, 29 martie 2015
Librăria şi Atelierele Predania vă invită joi, 19 martie, la vernisajul expoziţiei de cruci "Roata lumii".
După o primă întâlnire, în 2013, cu publicul interesat de această tradiţie creştină, soţii Ioana şi Teodor Bindea se întorc la Bucureşti cu noi lucrări, de data aceasta din categoria crucii solare, aşa-numita cruce-roată.
Expoziţia cuprinde modele crestate în lemn de paltin, pe care cei doi meşteri le-au preluat din spaţii culturale foarte diferite. De pildă, forma uneia dintre cruci provine de pe o lespede de mormânt irlandez din secolul VI, desenul alteia se află pe un tavan cappadocian din secolul X, iar un alt model, poate cel mai neaşteptat, a fost găsit de cei doi cruceri pe spatele unui căuc (lingură mare de lemn) folosit de populaţia Sami din Laponia. Vor fi expuse, de asemenea, cruci cu tipare din Etiopia, ţară care a dezvoltat această artă mai mult decât orice naţie creştină, dar şi roţi caracteristice pentru tradiţia populară românească.
Soţii Ioana şi Teodor Bindea s-au hotărât să fie cruceri în urmă cu aproape patru ani. Trăiesc în Muntele Rece, un sat clujean din Munţii Apuseni, unde duc o viaţă simplă, dedicată copiilor lor şi crucilor pe care le creează împreună. Ioana desenează conturul pe scândură, iar Teodor taie, şlefuieşte şi crestează. Finisajul, cu uleiuri naturale, îl fac amândoi.
Din mâinile soţilor Bindea ies cruci de binecuvântare, cruci procesionale, cruci-icoană şi pristolnice (sigilii cu care se imprimă semnul crucii pe prescuri). Lucrări de-ale lor au ajuns în colecţii particulare din Europa şi Orientul Mijlociu, dar şi în uzul liturgic al unor preoţi şi monahi din România şi din Sfântul Munte.
Expoziţia "Roata lumii" va fi vernisată joi, 19 martie, de la ora 19.00, la Clubul Neamunit / Librăria Predania, strada Poteraşi, nr. 15, sector 4. Invitat special la această întâlnire este Peter Hurley, irlandezul care, stabilit de 20 de ani în România, şi-a legat de suflet promovarea civilizaţiei noastre rurale.
Librăria şi Atelierele Predania vă invită joi, 19 martie, la vernisajul expoziţiei de cruci "Roata lumii".
După o primă întâlnire, în 2013, cu publicul interesat de această tradiţie creştină, soţii Ioana şi Teodor Bindea se întorc la Bucureşti cu noi lucrări, de data aceasta din categoria crucii solare, aşa-numita cruce-roată.
Expoziţia cuprinde modele crestate în lemn de paltin, pe care cei doi meşteri le-au preluat din spaţii culturale foarte diferite. De pildă, forma uneia dintre cruci provine de pe o lespede de mormânt irlandez din secolul VI, desenul alteia se află pe un tavan cappadocian din secolul X, iar un alt model, poate cel mai neaşteptat, a fost găsit de cei doi cruceri pe spatele unui căuc (lingură mare de lemn) folosit de populaţia Sami din Laponia. Vor fi expuse, de asemenea, cruci cu tipare din Etiopia, ţară care a dezvoltat această artă mai mult decât orice naţie creştină, dar şi roţi caracteristice pentru tradiţia populară românească.
Soţii Ioana şi Teodor Bindea s-au hotărât să fie cruceri în urmă cu aproape patru ani. Trăiesc în Muntele Rece, un sat clujean din Munţii Apuseni, unde duc o viaţă simplă, dedicată copiilor lor şi crucilor pe care le creează împreună. Ioana desenează conturul pe scândură, iar Teodor taie, şlefuieşte şi crestează. Finisajul, cu uleiuri naturale, îl fac amândoi.
Din mâinile soţilor Bindea ies cruci de binecuvântare, cruci procesionale, cruci-icoană şi pristolnice (sigilii cu care se imprimă semnul crucii pe prescuri). Lucrări de-ale lor au ajuns în colecţii particulare din Europa şi Orientul Mijlociu, dar şi în uzul liturgic al unor preoţi şi monahi din România şi din Sfântul Munte.
Expoziţia "Roata lumii" va fi vernisată joi, 19 martie, de la ora 19.00, la Clubul Neamunit / Librăria Predania, strada Poteraşi, nr. 15, sector 4. Invitat special la această întâlnire este Peter Hurley, irlandezul care, stabilit de 20 de ani în România, şi-a legat de suflet promovarea civilizaţiei noastre rurale.
În chinoviile monahiceşti este obiceiul ca săptămânal părintele duhovnicesc să adune obştea pentru a o întări şi îmbărbăta în nevoinţă printr-un cuvânt de învăţătură ori predică, sau tâlcuind o pildă lăsată de un Sfânt Părinte, potrivită acelei împrejurări.
Strânse cu grijă de monahiile de la Mănăstirea Maicii Domnului Eleusa din Macedonia, predicile Mitropolitului Strumeţei Naum ajung la noi în traducerea monahiei Filoteia Vasile, devenind, pentru noi, prima mărturie ortodoxă din spaţiu ortodox macedonean.
Joi, 5 februarie 2015, ora 18.00 vom afla mai multe despre ortodoxia macedoneană de la invitaţii noştri:
părintele Zarko Markovsky şi maica Filoteia Vasile, întâlnire prilejuită de lansare primei cărţi traduse în limba română a PS Naum - "Nici Eu nu voi spune vouă..."
traducere/
monahia Filoteia Vasile
redactor/ Nina Bercan
layout/ Factum Design
dtp/ Factum Design
anul apariţiei/ 2015
format/ 13x21 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 90gmp
număr de pagini/ 214
ISBN/ 978-606-8195-39-1
preţ/ 16 ron lei
Şi la sfârşit, să amintim: este bine, când sântem în înşelare - şi nu există cineva care să nu fie în înşelare - măcar să ne dăm seama că sântem în înşelare, pentru că neîndoielnic vom trăi şi ne vom purta puţin mai smeriţi. Tocmai noi, prin purtarea noastră înfumurată şi iubitoare de sine, îndepărtăm oamenii de credinţă şi de Biserica Lui Hristos. Pe oameni îi îndepărtează de Dumnezeu prejudecăţile lor despre Biserică - prejudecăţi pe care, totuşi, le făurim noi, şi nu Biserica, despre care, în chip temeinic, oamenii nu ştiu nimic. De aceea este şi mai bine ca în nevoinţă stăruitoare să împlinim sfintele porunci ale Lui Hristos şi prin acest lucru nemijlocit să-L cunoaştem şi să-L mărturisim pe Dumnezeu. Să nu fim ca arhiereii, fariseii şi cărturarii din vremea Lui Hristos, care fără nevoinţă, fără zidirea legăturii nemijlocite cu Dumnezeu, vroiau să cunoască Adevărul: „Până când vei luà sufletele noastre? De ești Tu Hristos, spune nouă fără de sfială" /Io. 10, 24/, sau: „Cu ce putere faci acestea? Și cine Ţi-a dat Ţie puterea aceasta, ca să faci acestea?" /Mc. 11, 28/; şi să nu se întâmple să auzim, pentru noi, înfricoşătorul răspuns: „Nici Eu nu voiu spune vouă!" /Mc. 11, 33/
Proiectul Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne şi Ceainăria Agora vă invită în data de 1 februarie, duminică, la sediul Agora Tea and Coffe din Constanţa la un eveniment... multu nostim (savuros)!
De la orele 16.00, Maea Dafa, mâyirgioańi alâvdatâ (bucătăreasă faimoasă) aşteaptă ucenici pentru prepararea pitilor armâneşti. Învăţăm cum s-aprindi aloatlu (cum se plămădeşte aluatul), cum s-tindi peturlu (cum se întinde foia de aluat) şi tot ce ne mai trebuie pentru o pitâ cârțâcoańi (crocantă, rumenită).
Cât timp s-coaţi pita, aflăm mai multe despre traiul aromânilor nomazi din Balcani de la mijlocul secolului trecut, urmărind documentarul "Tenda" [Rep. Macedonia, 1955, 17"]. Şi pentru a ne face poftă, acâţăm ş-un cor, unde prindem paşii de la câteva giocuri (dansuri) armâneşti. Iar la final - orixi bunâ (poftă bună)!
V-aştiptămu cu mirachi!